sâmbătă, 16 ianuarie 2010

unde, cum, cand si, mai ales, de ce?

Unde te-ai putea duce atunci cand vrei sa fugi de tine? E imposibil, mai ales cand simti ca nu mai exista niciun "buzunar" in care sa te poti ascunde. In aceasta situatie nu-ti ramane decat sa fugi de tine prin schimbare. Devii un "altcineva" care isi poate lasa "fosta" persoana in urma. Da, e absolut singura solutie. Si tot singur esti, nu poti cere ajutorul nimanui. E, oare, drept?

Cum poti realiza schimbarea? Cum poti lasa in urma tot ce ai simtit, tot ce ai gandit, tot ce ai facut, tot ce ai iubit... tot ce ai TRAIT?! Cred ca blocajul in schimbare este amintirea. Acest concept materializat in interiorul nostru nu ne lasa sa ne schimbam atunci cand dorim pt ca de cele mai multe ori amintirile ne impregneaza regret, durere. Cum? Pai atunci cand vrei sa renunti la cineva, care sunt principalele motive care tin cu dintii de tine sa stai pe loc? Amintirile.

Cand vrei sa schimbi ceva inseamna ca nu iti mai convine acel lucru. Nu vrei sa-l mai accepti, e deja prea mult, asa ca vrei o schimbare, vrei sa dispara si sa apara altceva nou-nout si plin de energii pozitive. Cand ai de gand sa renunti la ceva, deobicei se intampla tot felul de chestii ciudate pe care tu le interpretezi ca fiind "semne" ce iti transmit opusul deciziei tale. Cand, deci, vom putea inlatura toate obstacolele din viata noastra fara sa strangem din dinti?

De ce toate acestea? De ce sa ne zvarcolim atat? De ce nu putem sa inchidem ochii si sa ne lasam asezati in plicul vietii fara sa avem ceva impotriva celor care ne indeasa acolo? De ce pur si simplu nu suntem luptatori fara amintiri si fara sentimente? De ce schimbarea nu poate fi ca mamele noastre: intelegatoare, rabdatoare si dornica sa vina langa noi, fara sa ceara nicio jertfa si nicio lacrima? De ce, deci, nu poti fugi de tine cand te sperie tot ceea ce salasluieste inauntrul si inafara ta. De ce.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu